CONCURSUL NAŢIONAL DE ESEURI

“Stat şi Democraţie. Instituţii Româneşti”

Ediţia I/2019

ANUNŢ

Alianţa Naţională pentru Restaurarea Monarhiei şi The Network for International Law Students (NILS) Bucureşti organizează concursul naţional de eseuri „Stat şi democraţie. Instituţii româneşti”. Concursul este adresat studenţilor, masteranzilor şi doctoranzilor facultăţilor de Drept şi Ştiinţe Politice dar şi alte specializări.

Tema concursului din acest an (Ediţia I/2019) este Șeful statului și funcţia de mediere. Prin tema concursului cerem participanţilor eseuri de cercetare pe teme constituţionale privind modalitatea în care şeful statului “exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate” (art. 80 din Constituţia României). Cele mai bune lucrări vor fi prezentate în cadrul unei conferinţe din seria „Stat şi Democraţie. Instituţii Româneşti” în decembrie 2019, eveniment care va marca 30 de ani de la Revoluţia Română din decembrie 1989.

ARGUMENT ŞI REPERE

Constituţia României din 1991, revizuită în 2003, este legea fundamentală a statului român, care reglementează principiile generale de organizare a statului. Creaţie a juriştilor români, ea este inspirată atât din textele constituţionale ale altor state europene, cât şi din textele constituţionale româneşti anterioare.

Art. 80 din Constituţia României statuează că Preşedintele României „veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice”, iar, „în acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere (s.n.) între puterile statului, precum şi între stat şi societate” .

Considerăm că o dezbatere asupra modului în care Preşedintele României exercită funcţia de mediere între puterile statului şi funcţia de mediere între stat şi societate este necesară şi folositoare, putând chiar să stea la baza unei discuţii mai ample despre organizarea statului şi reforma constituţională.

În acest sens, invităm participanţii să dezvolte, în eseurile lor, una sau mai multe dintr-o serie de teme:

  1. Alegerile democratice sunt o condiţie naturală şi obligatorie a unui regim democratic. Pluralismul este „o condiţie şi o garanţie a democraţiei constituţionale”, iar partidele politice „contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor” (art. 8 din Constituţia României), dar Preşedintele „nu poate fi membru al unui partid” (art. 84 din Constituţia României). Propunem o analiză asupra influenţei pe care relaţia între activitatea instituţională şi pluralismul o are asupra exercitării de către şeful statului a funcţiei de mediere.

  2. Organizarea statului are la bază principii generale care se regăsesc îndeosebi în modul de funcţionare al autorităţilor publice şi de raportul între instituţii. Aceste raporturi, îndeosebi cele între puterea legislativă şi puterea executivă, stau la baza tipului de regim politic: parlamentar (şeful statului este un preşedinte ales de Parlament sau un monarh constituţional), prezidenţial (şeful statului, preşedintele, este şeful guvernului) sau semi-prezidenţial (şeful statului, preşedintele, numeşte şeful guvernului – cazul României şi Franţei). Propunem o analiză asupra relaţiei între regimul politic şi exercitare de către şeful statului a funcţiei de mediere.

  3. Statul funcţionează prin intermediul instituţiilor, iar societatea este reprezentată de cetăţeni. Raportul între stat şi societate se exprimă nu numai prin intermediul alegerilor democratice, ci şi prin comportamentul şi atitudinile sociale şi civice ale cetăţenilor. Propunem o analiză asupra importanţei exercitării de către şeful statului a funcţiei de mediere în momentele de tensiune socială.

Eseurile vor avea, în primul rând, abordări teoretice, şi pot să aibă în vedere:

i. realitatea instituţională dată de Constituţia României şi de legile statului;

ii. comparaţii cu textele fundamentale ale altor state, din prezent sau din trecut, şi cu cele din istoria României;

iii. alte modele de organizare a statului român, precum republica parlamentară, republica prezidenţială sau monarhia constituţională;

În argumentaţia lor, participanţii pot prezenta exemple din istoria românească, chiar şi cea a anilor 1990-2019.

Organizatorii recomandă ca aceste exemple să fie instrumentalizate academic şi analizate instituţional. Stilistic, recomandăm referirea la funcţia unei persoane (ex. „Preşedintele României din anii 1996-2000”) în locul menţionării lui nominale (ex. „Preşedintele Emil Constantinescu”).

BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ

(1) Constituţia României, 2003.

(2) Deaconu, Ştefan (coord.); Muraru, Ioan; Tănăsescu, Elena Simina; Barbu, Silviu Gabriel, Codex constituțional. Constituțiile statelor membre ale Uniunii Europene, Bucureşti, Monitorul Oficial R.A., 2015. [N.B. În primă fază poate fi utilizată versiunea online, http://codex.just.ro/Tari, dar pentru citare recomandăm descărcarea ediţiei electronice a tiparului, http://codex.just.ro/Tari/Download/EU]

(3) Sbârnă, Gheorghe (coord.), Constituţiile României. Studii, studii istorice de Ion Bulei, Gheorghe Sbârnă, Cezar Stanciu şi Teodora Stănescu-Stanciu, Târgovişte, Editura Cetatea de Scaun, 2012.

(4) Focşeneanu, Eleodor, Istoria constituţională a României (1859-2003), ediţia a IV-a, revăzută şi adusă la zi, îngrijită de Anca Focşeneanu, Bucureşti, Editura Eikon, 2018 (ediţii anterioare: I – Bucureşti, Humanitas, 1992; II – Bucureşti, Humanitas, 1998; III – ediţie electronică, Bucureşti, 2009).

CALENDAR

Anunțarea concursului: luni, 21 octombrie 2019.

Termen pentru primirea lucrărilor: luni, 18 noiembrie 2019.

Termen pentru jurizare: luni, 2 decembrie 2019.

Festivitate de premiere și conferință: luni, 16 decembrie 2019.

REGULAMENT

1) REGULI

  • Concurenţii trebuie să urmeze studii de licenţă, masterat sau doctorat la orice facultate din România sau străinătate, în mediul de stat sau privat;

  • Fiecare concurent trebuie să realizeze o lucrare care să respecte tematica dată.

2) FORMAT ÎNSCRIERE

Mail-ul de înscriere trebuie să conțină următoarele menţiuni:

Numele autorului:

Facultatea unde studiază:

Nivelul de studii (licenţă, masterat, doctorat):

Localitatea:

Date de contact (telefon, mail):

Aceste mențiuni trebuie să reiasă doar din conținutul mail-ului de înscriere pentru a se păstra anonimatul lucrărilor. Orice mențiune cu caracter personal situată în conținutul lucrării atrage descalificarea participantului.

3) CONDIȚII TEHNO-REDACȚIONALE GENERALE

Paginație: minim 5 pagini;

Spaţiul dintre linii: 1,5 cm;

Spaţiul dintre paragrafe: 0 cm înainte, 10 cm după;

Margini: 2 cm;

Format pagina: A4;

Font, Dimensiune: Times New Roman 14

Note de subsol: Times New Roman 12, fără spaţiu dintre linii/paragrafe, ex. J. Grosclaude, P. Marchessou, Droit Fiscal General, ed. a VI-a, Editura Dalloz, Paris, 2007, p. 57.

REPER

Amintim că Alianţa Naţională pentru Restaurarea Monarhiei a desfăşurat, în anii 2016 şi 2017, seria de evenimente „Monarhii Actuale Europene”, găzduite de Aula Magna a Universităţii din Bucureşti din Palatul Facultăţii de Drept. Unul dintre evenimente a fost concursul naţional de eseuri „Prerogativele unui monarh constituţional”, a cărei abordare se subcrie temei Stat şi democraţie. Instituţii româneşti.

Juriul concursului i-a reunit pe domnul prof. univ. dr. Flavius Baias, decanul Facultăţii de Drept; doamna asist. univ. dr. Sandra Gătejeanu-Gheorghe, Director de Protocol al Casei Majestăţii Sale Regelui; domnul av. dr. Ioan-Luca Vlad, Consilier Juridic Onorific al Familiei Regale a României; maestrul Adrian Vasiliu; domnul deputat Paul Dumbrăvanu, membru în Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor.

Câştigătorul Premiului I al Concursului a fost Bianca-Daniela Szanto-Petria (Facultatea de Drept, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, Licenţă Anul IV).